De ce e nevoie de justificare
în fața oamenilor cu minte diferită
sau în fața celor cu altfel de nevoi
decât ale mele?
M-am obișnuit deja cu ideea că sunt
o extraterestră, cu gânduri, idei
și sentimente socotite nebunești.
M-am obișnuit deja cu dorința de a trăi
eu pentru mine și numai din așa socotitele-mi slabe forțe.
Nu știu de ce, dar nu mai pot accepta cu ușurință
ca toate minusculele speranțe să-mi fie
călcate în picioare de dragul
unor aparențe și prejudecăți.
Chiar și o extraterestră ca mine,
are nevoie uneori de mici bucurii,
de firave gânduri bune și de calde îmbrățișări
de la prieteni dragi.
Nu vreau să mă mai justific
pentru o conștiință curată și o minte limpede,
când rar îmi permit clipe frumoase,
amuzante, liniștite,
până ce îmi aștept viața -
să înceapă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Ai sa imi spui ceva?