Between the Devil and the Deep Blue Sea

Sunt situatii in care orice ai alege,

Nu e buna nicio varianta...

Si [par] atat de fara iesire

Incat pana la urma,

Trebuie sa alegi.

Si alegand, oglinda se sparge

Intodeauna.

Prin cioburile ramase pe podeaua

Din camera inchiriata a sperantei

Ma mai pot zari din cand in cand,

Fara sa stiu insa cine sunt

Sau incotro ma indrept,

Fiindca ba sunt tarata inainte,

Mereu inainte de nemilosul Cronos,

Care nu permite niciodata sa se opreasca Muzica

Pana in Momentul Final; 

Ba fug de mine, dorind sa ma abandonez undeva,

Pe un tarm indepartat,

Unde sa nu mai stiu nimic,

Sa nu mai spun nimic,

Sa nu mai ascult nimic,

Sa nu mai gandesc,

Sa nu mai simt,

Sa nu mai Exist.

                                                        

Bacovian

E o atmosfera atat de apasatoare

In acest oras gri si prafuit,

Incat am impresia ca am ajuns

Intr-o lume bacoviana,

Scoasa dintre filele cartilor

Si transpusa in cotidian.

E plin de simbolism in jurul meu...

Cu frunzele toamnei  ratacind

Pe trotuarele pe care s-au strans

Impreuna lacrimile cerului,

Aparandu-se astfel de frigul

Ce imi ataca sufletul

Intr-un stil…

Bacovian!