luni, 27 februarie 2012

Mireasa Lacului

 
  In vara acestui an, cateva fete au dat o mini-petrecere a burlacitelor pentru o prietena de-a lor. Ele ar fi vrut ceva mare, la un club, cu muzica buna si stripperi...tot tacamul...dar Melody nu a vrut: "Haideti, fetelor, stiti ca nu sunt eu genul ala. Apreciez ce vreti sa faceti dar va spun sincer ca nu vreau asa aceva." Asa ca, pana la urma, au mers la o cabana pe care o avea Beth, matusa uneia dintre prietenele ei, Mary.
   Au ajuns la cabana in amurgul unei frumoase si calduroase zile de vara. Era o temperatura placuta afara, asa ca si-au lasat bagajele in camerele lor si au iesit sa vada lacul care era la cativa zeci de metri de cabana.
  -Deci, acum esti multumita, draga Melody? intreba Sharon.
   -Daa! Imi place la nebunie aici! Multumesc ca te-ai oferit sa petrecem aici cateva seri, Mary!
   -Nu e nicio problema, spuse Mary. Trebuia sa avem si noi parte de ceva special pana la marele eveniment, nu-i asa?
   -Da..cred ca ai dreptate, zambi Melody.
   -I-ai spus lui Connor ce faci? intreba curioasa Jessica.
   -Da, Jess. Vroia sa vina si el sa vada daca e totul in ordine pe aici.
   -Ce? facura toate cele trei fete. Sper ca nu va aparea pe aici! Nu trebuie sa fim decat noi aici!
   -Stati, mai, linistite. Nu va veni. Pana la urma a realizat si el asta. Oricum, ne vedem la nunta, nu? rase Melody.
    Si continuara discutia despre apropiata zi a nuntii, despre unde isi alesesera sa petreaca luna de miere, chestiile obisnuite in astfel de situatii. Se facuse deja noapte cand s-au intors la cabana. Au decis sa isi puna un film romantic si ce putea fi mai bun decat A Walk to Remember?
   Pe cand se uitau emotionate cum Landon incerca sa o convinga pe Jamie sa repete in continuare cu el pentru piesa de teatru, Melody a simtit ceva ciudat.
   -Fetelor, voua nu vi se pare ca e putin mai frig aici ca acum cateva minute?
   -Nu...Mie mi se pare chiar foarte cald, raspunse Mary.
   -Da, si noua la fel, zisera si celelalte doua.
   "Probabil ca mi s-a parut mie, doar..." Dar fenomenul nu a incetat, iar Melody si-a luat pana la urma un hanorac pe ea, moment in care fetele au intrebat-o daca glumeste sau ei chiar ii e asa frig.
    Filmul a continuat, toate se uitau atent. Spre sfarsitul filmului, Sharon si Jessica incepusera sa lacrimeze. Atunci, Melody o observat alta ciudatenie. Cumva, isi indreptase privirea spre tocul usii deschise. Se incrunta cand vazu ceea ce parea a fi apa scurgandu-se de pe clanta. Destul de multa apa.
   -Fetelor...sigur nu faceti voi vreo gluma? intreba ea.
   -Ce gluma sa facem, ma? intreba Mary, stergandu-se la ochi cu un servetel.
   -Ma refer la apa aia care se scurge de pe clanta? Cum ati reusit sa faceti asta?
   -Dar, Melody...nu e nimic acolo! spuse Sharon.
   -Cum? Nu vedeti nimic?!
   -Nu. Totul e perfect normal.
   "O fi de la emotiile pentru nunta" se gandi ea, incercand sa ignore apa pe care o auzea in continuare picurand. Isi vazura de lucrurile lor, iar pe la 2 jumatate se pregateau de culcare. Veni si randul lui Melody sa mearga la baie. Pe cand se spala pe dinti, auzi iar apa pe podeaua baii. Verifica robinetele, dar toate erau bine inchise. Cand se intoarse sa iasa, vazu ceva ce o inspaimanta cu adevarat. Pe podea era un buchet de trandafiri, uzi, care cu siguranta nu fusesera acolo mai devreme. Se apropie de ei, dar acestia disparura, pentru ca doua secunde mai tarziu sa reapara.
   -Fetelor! Veniti repede! tipa ea.
   -Ce s-a mai intamplat acum? intrebara ele.
   -Voi chiar vreti sa spuneti ca nu vedeti buchetul ala ud de trandafiri?
   -Buchet de trandafiri? Melody, ce e cu tine astazi? Te porti asa de ciudat...
   -Eu ma port ciudat?! Voi nu vedeti ce se intampla aici! striga viitoarea mireasa, fiind insa convinsa ca probabil a innebunit.
   -Haide, zise Mary. Cred ca ar fi mai bine sa ne culcam.
   -Da...accepta Melody.
    Noaptea nu s-a mai intamplat nimic ciudat. Ziua urmatoare si-au petrecut-o pe marginea lacului sau vizitand imprejurimile, facand zeci de poze. Melody se mai linistise. Spre seara insa, a vorbit cu Mary din nou despre buchetul ciudat. Aceasta a spus ca ar trebui sa vorbeasca cu matusa ei, asa ca au sunat-o si au pus telefonul pe speaker.
    -Buna, Beth! Am vrea sa te intrebam ceva, incepu Mary.
    -Ce s-a intamplat? raspunse aceasta binevoitoare.
    -Ai idee daca s-a petrecut ceva mai...ciudat...pe aici?
   -Hmm....de fapt...da. Chiar a fost ceva...dar asta cu mult timp inainte sa cumpar eu cabana. Nu ar trebui sa va intereseze asta acum.
   -Suntem doar curioase. Te rog, spune-ne, matusa! o ruga Mary.
   -Dar nu vreau sa o nelinistesc pe Melody tocmai acum.
   -Voi fi in regula, Beth, nu iti face griji, minti fata. Spune-ne despre ce e vorba.
   -Sunt zvonuri ca aici, acum zece-cincisprezece ani, un cuplu si-a tinut petrecerea de nunta. Se stiu chiar si numele lor, Amanda si Lucas. Se spune ca seara, Amanda a iesit sa priveasca lacul. Dupa ea au venit, Oliver si Jake, doi prieteni ai mirelui, beti de abia se mai puteau tine pe picioare.Au incercat sa abuzeze de mireasa, iar aceasta a putut doar sa inainteze in lac, ingrozita, pana cand cei doi se apropiasera totusi foarte mult de ea. Din nefericire insa, s-a impiedicat de ceva de pe fundul lacului si a cazut. Nu s-a mai ridicat. Nu stia sa inoate. A doua zi, prietenii idioti ai lui Lucas si-au amintit ce facusera, au spus totul si au venit oameni sa cerceteze lacul. Pana la urma, au gasit-o pe Amanda, inecata. e o poveste teribila. Nu stiu de ce ati vrut s-o auziti, incheie Beth.
    Fetele ramasesera inmarmurite, iar Melody era palida. Deci asta era...Mireasa din lac inca era acolo. si o bantuia pentru ca si ea avea sa se casatoreasca in doua zile.
   -Melody! Sa stii ca asta nu inseamna nimic, incercara fetele sa o linisteasca. Maine vom pleca de aici si totul va fi bine.
    -Hai, sa mergem inauntru, propuse Sharon. Deja nu mai imi place asa mult locul asta...
    Dar, cand ajunsera in cabana, au vazut toate, nu numai Melody, un lucru bizar: pe canapea, care era plina de apa, zacea o rochie de mireasa uda si murdara de noroi. Cand Mary s-a apropiat de ea, a disparut, la fel ca buchetul de trandafiri. Speriate, au hotarat sa ramana impreuna intr-o camera, sa astepte ivirea zorilor ca sa poata pleca de acolo.
    La un moment dat insa, Melody a trebuit sa mearga la baie. Mary a ramas in fata usii baii, ca sa auda daca fata are vreo problema. Dupa cateva minute au auzit-o tipand. In fata lui Melody aparuse, de aceasta data intreaga, nu doar buchetul sau rochia ei de mireasa, Amanda. Era translucida, cu paru-i blond incalcit si murdar, cu rochia sfasiata. Plutea la 10 cm de podea, iar de pe ea se scurgea intr-una apa. Mary a incercat sa deschida usa, dar fara rost. Melody ramasese blocata cu Amanda si nu aveau cum sa o scoata de acolo.
    Alarmate de tipetele lui Melody si Mary, au venit si celelalte doua. "Trebuie sa facem ceva!" "Dar ce? Nici macar nu credeam ca exista fantome, de unde sa stim cum sa scapam de una?!" "Am o idee, spuse Mary. Sa o sunam pe matusa Beth, poate stie unde locuiesc acei barbati, Oliver si Jake, si sa-i aducem aici, sa ii ceara iertare Amandei!" Zis si facut. Aflara ca Jake locuia la o jumatate de ora de mers pe jos, asa ca Jessica si Sharon alergara sa il gaseasca. Mary a ramas in cabana, chinuindu-se in zadar sa deschida usa in spatele careia se aflau viitoarea mireasa si mireasa fantoma. Incaperea se umplea repede de apa, iar Melody era ingrozita, tintuita in loc de privirea ucigatoare a Amandei.
    Fetele ajunsera la casa lui Jake si ii spusera pe nerasuflate tot ce se intamplase. Barbatul, auzind acestea, s-a speriat ingrozitor, zicand ca nu are de gand sa mai dea ochii cu Amanda.
   -Asculta, incepu Jessica. Nu am de gand s-o las pe prietena mea sa pateasca ceva doar pentru ca tu te-ai purtat candva ca un porc! Asa ca ori vii cu noi, ori vii cu noi!
   Si il tarara dupa ele, sub amenintarea ca daca nu vine cu ele, vor chema politia sa il convinga. Ajunsera inapoi chiar cand Melody striga ingrozita ca baia s-a umplut de apa, ajungandu-i pana la umeri. "Deschide tu usa!" ii spusera fetele taios lui Jake.
    Cand barbatul atinse clanta, usa se deschise numaidecat, iar toata apa navali peste ei. Atunci, Amanda se intoarse spre el si fete. Il tranti pe Jake in apa si se apropie si mai mult de el, punandu-si mainile reci in jurul gatului sau. Atunci, fetele incepura sa se roage, pentru ca altceva nu stiau ce sa faca. Jake, ingrozit, incepu sa planga: "Amanda, nu pot sa iti spun cat de rau imi pare pentru ce am facut in seara aia! Am fost niste nenorociti, si eu si Oliver! Imi pare extrem de rau...Nu pot indrazni sa iti cer sa ma ierti, dar te rog sa le lasi in pace pe aceste fete. Ele nu ti-au gresit cu nimic. Te rog, Amanda...!"
     Atunci, mireasa ii dadu drumul. Desi ei nu o mai puteau vedea, imaginea ei se reflecta in apa care disparu cateva clipe mai tarziu. Cu totii rasuflara usurati. Fetele au plecat de acolo doua ore mai tarziu, cand a ajuns Connor sa le ia. Se pare ca, pana la urma, tot fusese nevoie ca el sa vina...

luni, 6 februarie 2012

Contract


Viata,
cu totii te avem acum,
cu totii te vom pierde candva.
Daca ar fi fost posibil,
intre tine si inexistenta,
as fi ales inexistenta.
Asa cred acum.
Imi poti da, te rog,
ceva sa ma razgandesc?
Fac tot ce-mi sta-n puteri,
dar nu e de ajuns:
am nevoie de ajutorul tau.
Am intrat in acest cerc al tau fara voie,
punandu-mi din start semnatura pe contractul
unde scrie ca trebuie sa dispar.
Asadar, iti propun o intelegere:
eu iti accept regulile, orice vrei asa va fi,
dar iti cer numai un motiv de a trai.

Scrum


Din ce in ce mai repede
te stergi din faptura mea.
Din ce in ce mai repede
dispari tu,
esenta a ceea ce a fost
odata persoana mea.

Incerc sa te pastrez in mine,
sa fiu ce am fost mereu,
incerc sa iti pun bariere
pe care sper sa nu poti
sa le treci,
bariere ca pasiuni vechi
sau rutina dintotdeauna.

Dar imi scapi ca nisipul printre degete,
flacara ta in mine s-a stins demult,
odata cu prima vedere a lumii moarte,
iar acum, eu sunt numai scrum.